Costel Pistriţu, primarul care remodelează oraşul – „Băileştiul nu aparţine unui singur om, aparţine întregii comunităţi”

Costel Pistriţu, un primar tânăr şi ambiţios, care, deşi dispune de fonduri puţine, are planuri mari. Şi-a întocmit lista cu priorităţi şi a pornit la treabă. După o confruntare electorală dură s-a instalat la Primărie şi este conştient de aşteptările comunităţii. Băileştenii vor avea în curând canalizare, o infrastructură modernă şi un Parc turistic.


Pe viitor, edilul oraşului vrea să le ofere tot confortul. De aceea va face tot posibilul să ducă la bun sfârşit proiectul de alimentare cu gaze. Până una, alta, primarul se gândeşte cum să transforme „Zilele Băileştiului” într-o mare sărbătoare, în care toţi locuitorii să se simtă fericiţi.


– Domnule primar, aveţi mai bine de un de când aţi luat în propriile mâini destinul comunităţii din Băileşti. Ambiţii mari, planuri pe măsură. Cum s-a derulat transferul sarcinilor de serviciu de la o administraţie la alta?

– Pentru început, pot să vă spun că toată această perioadă a fost una foarte dificilă. Nu îmi place să mă vaiet, că nu de asta au nevoie băileştenii. Dar transferul de atribuţii nu se face niciodată fără sincope. Îmi aduc aminte că nici nu mă instalasem bine şi m-am trezit deja la vreo două zile cu o somaţie pe masă. Era vorba de somaţia de la CEZ, care avea inscripţionată şi o dată-limită. Se impunea întreruperea energiei electrice la puţurile de apă din cadrul Serviciului Public de Apă şi Canal (SPAAC) Băileşti. Este greu să le explici oamenilor care te-au votat că nici tu, ultima lor speranţă, nu ai soluţie la problema respectivă. Totodată, trebuie să le explic locuitorilor din Băileşti că am găsit o primărie cu probleme financiare. De exemplu, acest serviciu a fost lăsat de fosta administraţie centrală cu o datorie de aproximativ 4,3 miliarde lei vechi la energia electrică, 2 miliarde lei vechi – la Agenţia Apelor Române, 1,7 miliarde lei vechi – la Agenţia Finanţelor Publice (TVA neplatit). S-au făcut eforturi. Au şi contribuabilii meritul lor. În administraţie e un fel de mariaj între noi, reprezentanţii administraţiei publice locale, şi societatea civilă. Fără acest mariaj nu se poate. La acest moment pot să vă spun că datoria la CEZ pentru energia electrică s-a redus la 2,2 miliarde lei vechi. Mulţumirea mea şi a echipei mele de consilieri este că am reuşit să prindem Serviciul Public de apă şi canal în proiectul de modernizare regională de apă şi canal.

– Dar ştim că aţi avut o problemă şi cu muzeul din localitate. Mai exact, ce s-a întâmplat?

– Da, aveţi dreptate. Şi cu acest aspect ne-am confruntat şi tot la început de mandat. E vorba de o altă problemă gravă – evacuarea Muzeului Câmpiei Băileştilor de către moştenitorii care făcuseră demersurile legale –, dar fosta administraţie nu a luat-o în serios, drept pentru care am fost evacuaţi. De aici vă puteţi imagina ce s-a întâmplat…

Lista de priorităţi

– Sigur v-aţi conturat o listă de priorităţi, de proiecte comunitare care sunt în strânsă concordanţă cu nevoile locuitorilor. Cu ce aţi început?

– Aveţi dreptate. O listă a priorităţilor se impunea, deoarece, în mod normal, băileştenii ar avea nevoie de foarte multe servicii. Sper ca rând pe rând să le pot tăia de pe listă şi să am acea mulţumire sufletească de edil împlinit. Pot să vă spun că cel mai important proiect pe care l-am iniţiat imediat cum am ajuns la Primăria Băileşti este proiectul regional “Master Plan – apă şi canal”, deoarece aş dori ca Băileştiul să devină peste câţiva ani un oraş european. Proiectul a început, de fapt, în urmă cu trei ani. Numai că, din nefericire pentru comunitate, nu a interesat vechea administraţie. Am scos dosarul dosit prin biroul fostului primar, l-am curăţat de praf şi am pornit treaba.

– Mai exact, care au fost paşii pe care i-aţi parcurs în această direcţie?

– În prima şedinţă a Consiliului Local am iniţiat un proiect de hotărâre cu privire la intrarea Băileştiului în acest proiect regional. Am reuşit acest lucru după ce, printr-o adunare generală extraordinară a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) am fost acceptaţi, considerându-ne eligibili. Pentru a putea să depunem proiectul a fost nevoie ca noi să respectăm cerinţele Uniunii Europene şi anume să avem o arie de protecţie atât la gospodăria de apă (20 m), pe linia conductei de apă care vine de la puţuri şi merge la bazine, în zona puţurilor, dar şi un apometru general pentru contorizarea apei extrase. Proiectul are o valoare de 12,8 milioane euro – sumă destul de consistentă, dar şi lucrările sunt de anvergură. Pe de o parte, vorbim de reabilitarea conductei de apă, în lungime de 15 km, dar şi de extinderea reţelei, acolo unde nu există. Iar pe de altă parte discutăm de reabilitarea tronsoanelor de canal apă menajeră, pe o lungime de 5 km. O altă lucrare din cadrul proiectului constă în construirea a 52 km de canal-apă menajeră. Prin acest proiect se acoperă aproape în totalitate suprafaţa municipiului cu canal-apă menajeră, însă trebuie reţinut faptul că această nouă canalizare va funcţiona prin intermediul a cinci staţii de pompare, ce vor fi amplasate în cinci zone ale oraşului. Este un proiect ambiţios, care la acest moment a primit avizul Ministerului Mediului, urmând să primească şi avizul Comunităţii Europene, iar întreaga lucrare va demara cel mai târziu la începutul anului 2010.

23 de kilometri de străzi

– Sigur, nu vă opriţi aici cu investiţiile. Reţea de apă şi canalizare – o prioritate care începe să devină realitate. Ce va mai urma? Cum stă Băileştiul, de exemplu, cu infrastructura?

– Un alt mare proiect pentru oraşul nostru se regăseşte în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (P I D U) şi are o valoare de 9 milioane euro. Prin acest proiect se reabilitează aproape 23 km de străzi, trotuare, precum şi toate aleile din Parcul Tineretului. În strânsă legătură cu acest proiect s-a punctat şi un sistem de supraveghere video, care va fi instalat la mai multe instituţii din localitatea noastră. Şi pentru că urmărim să îndeplinim cerinţele UE pe toate planurile, urmează să depunem şi un proiect pe mediu. Acesta are drept scop reabilitarea Parcului Balasan. Prin forţe proprii, am trecut la decolmatarea râului Balasan, care devenise un focar de infecţie. În a doua parte a lunii august va începe şi construcţia unei săli de sport, care va fi cea mai mare din localitate, având un număr de 150 de locuri. Am găsit şi un teren corespunzător, fiind în apropierea unei unităţi de învăţământ, adică a Şcolii nr. 2.

– Vreau să discutăm acum şi despre proiectul legat de alimentarea cu gaze naturale. S-a vorbit, la un moment dat, după care brusc s-a aşternut tăcerea. Sigur, şi acesta este de interes pentru comunitatea locală.

– Proiectele pe care le-am menţionat sunt o parte din proiectele principale ale strategiei de dezvoltare a oraşului nostru. Această strategie de dezvoltare implică multe astfel de proiecte, însă trebuie luate într-o ordine în care să se şi poată realiza. Nu vreau să fiu un vânzător de iluzii în ochii oamenilor. Spun acest lucru deoarece pentru fiecare proiect câştigat pe bani europeni noi trebuie să facem dovada cofinanţării, iar această cofinanţare poate fi de la 2% până la maximum 50% în unele proiecte. Cu toate că nu mai speram nimic legat de gazele naturale, chiar de curând am primit o adresă prin care se aduce la cunoştinţă faptul că s-a semnat cu Transgaz Media realizarea gazoductului Craiova – Segarcea – Băileşti – Calafat, ceea ce înseamnă că în 3 sau 4 ani vom avea şi noi reţea de distribuţie a gazelor în Băileşti.

Piaţă agroalimentară

– Să continuăm. Cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean Dolj? Mă refer aici la fondurile pe care le primiţi de la această instituţie. Am văzut că implementaţi proiecte finanţate de UE, aveţi şi lucrări pe care le faceţi din bugetul propriu, sigur implementaţi şi proiecte susţinute de CJ Dolj.

– Da, aveţi dreptate. Încercăm să le rezolvăm pe toate. Accesăm şi fonduri europene, contribuim şi cu fonduri proprii, dar este adevărat că avem şi o colaborare destul de bună cu Consiliul Judeţean Dolj. Proiectul de reabilitare şi modernizare a Pieţei agroalimentare reprezintă un alt proiect ambiţios şi vrem ca de anul viitor să se realizeze. Acest tip de proiect nu poate fi făcut cu bani europeni şi nici susţinut din bugetul local, ci poate fi realizat numai printr-un sprijin primit atât de la Consiliul Judeţean, cât şi de la Guvernul României. Sperăm să-l ducem la bun sfârşit şi să primim aceste fonduri. Totodată, nu trebuie să ne ascundem după degete şi să spunem că există şi un iz politic la mijloc, care, după opinia mea, va dispărea odată cu descentralizarea. Un alt proiect, în curs de implementare, este sistemul de management al calităţii ISO 9001, care, conform legii, trebuia implementat din anul 2004. Implementarea acestui proiect ISO 9001 aduce o viziune mai clară a modului în care personalul din administraţia locală îşi duce la îndeplinire cu profesionalism sarcinile de serviciu. Certificatul respectat poate fi considerat, totodată, şi o unitate de măsură a atribuţiilor ce revin unui singur salariat, într-o singură zi de muncă, dar şi a diviziunii muncii şi fluidizării circulaţiei documentelor.

– Ne-am interesat înainte de a poposi la dumneavoastră la Primărie şi am aflat că sunteţi un iubitor de frumos. Oamenii spun că sunteţi unul din aceia care sfinţiţi locul. Cu alte cuvinte, daţi un exemplu comunităţii să vă sprijine în a face din Băileşti un oraş curat. Totuşi, care e metoda pe care o aplicaţi?

– Sunt convins ca toţi băileştenii sunt buni gospodari, dar rămâne un aspect de lămurit şi anume voinţa de a face şi de a întreţine a fiecăruia în parte. Plecând de la faptul că la ora aceasta suntem prizonierii crizei globale, nu cred că dacă nu avem bani nu putem să avem un oraş curat. Fiecare dintre noi poate ajuta oraşul. Şi vă dau un exemplu în acest sens. Voi demara o campanie prin care eu însumi voi fi un exemplu. Nu mai vreau să se mai arunce gunoaie în alte locuri decât în cele amenajate special. Cu toţi trebuie să udăm un pom plantat în faţa curţii. Mă bucur foarte mult că am putut strânge gunoaiele din jurul Băileştiului, poate aşa am convins cetăţenii băileşteni să nu mai arunce gunoiul la întâmplare, ci să adere prin încheierea de contracte la serviciul specializat pe deşeuri. Cred că foarte mulţi băileşteni nu ştiu că luna trecută groapa de gunoi a oraşului s-a închis, conform cerinţelor europene. Nu ştiu cum vom reuşi să transportăm la groapa de gunoi a Calafatului tot ce colectăm noi, Calafatul urmând să-şi închidă groapa în 2010…

Buget de criză

– Ne-aţi prezentat planurile de viitor, proiecte şi iniţiative, dar nu ne-aţi spus, totuşi, cum staţi cu fondurile la bugetul local. De unde provin?

– Principala sursă de venituri a Primăriei este, într-adevăr, colectarea taxelor şi impozitelor locale. Îmi pare tare rău că în bugetul anului 2009 repartizarea banilor s-a făcut după formula: suprafaţă, număr de locuitori şi grad de de colectare.
Dacă la capitolele suprafaţă şi număr de locuitori am stat cât de cât bine, la gradul de colectare pot spune că am fost deficitari, având la sfârşitul anului 2008 un grad de colectare a taxelor şi impozitelor cu puţin peste 66% , dar totuşi îmbucurător faţă de prima jumătate a anului 2008, când acest grad de colectare a fost de 52,3%.

– La final, aş dori să discutăm despre educaţie şi cultură. Ce faceţi pentru aceste domenii, cu ce îi ajutaţi pe cei care lucrează în învăţământ şi ce surprize le faceţi celor din Băileşti?

– Băileştiul are un potenţial uman extraordinar, începând cu institutorii sau educatorii de la grădiniţe, învăţătorii şi profesorii din învăţământul gimnazial.
Avem performanţe în educaţie datoritã dascălilor din învăţământul băileştean, care, indiferent de perioada mai bună sau mai proastă pe care a traversat-o ţara, ei au ştiut să pună Băileştiul pe aceeaşi linie cu municipiul Craiova. Am încercat să fac câte ceva şi în domeniul cultural. Băileştenii s-au bucurat de realizarea Casei Memoriale „Amza Pelea”, s-au bucurat de Festivalul Zaibărului de Bãilesti şi vor mai urma şi alte surprize. Cum ar fi, de exemplu, petrecerile de Zilele Băileştiului, „Acasă la Nea Marin” – ediţia a II-a, care se va desfăşura în perioada 28-30 august.

Sursa: Cuvantul Libertatii, 11 august 2009

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.