Cum vorbeau – si mai vorbesc – bailestenii (III)

pirnea4. În sfârşit, vom prezenta acum cele peste 200 de cuvinte neatestate, conform Dicţionarului limbii române moderne, considerat de noi cel mai cuprinzător dintre lucrările de specialitate.

Avem, aşadar, de a face cu ”băileştenisme” autentice, care, cum se va vedea, acoperă o gamă
largă de domenii (gospodărie, agricultură, corpul şi fiinţa umană cu însuşiri şi defecte, condiţii naturale, plante, animale, acţiuni omeneşti etc.)

Apoi, aceste cuvinte aparţin aproape tuturor părţilor de vorbire (chiar şi conjuncţii, adverbe sau interjecţii) şi, desigur, pot fi utilizate în diverse registre ale limbii – ironic, familiar, arhaic, figurat şi altele. De asemenea, multe dintre ele provin din vocabularul sârbo-bulgar, ecou îndepărtat al realităţilor etno-istorice ale oraşului şi ţinutului nostru.
Reiterăm afirmaţia că acest glosar, care cuprinde cuvinte de circulaţie locală, poate fi îmbunătăţit, îmbogăţit, el dorindu-se doar un început pentru un potenţial cercetător. Aviz, deci, profesorilor de limba şi literatura română, care, mai tineri şi mai ambiţioşi, beneficiind de posibilităţi tehnice superioare şi ignorând privaţiunile, sperăm doar momentane, ale vieţii de dascăl, pot continua acest punct de plecare pe care îl reprezintă strădania noastră…

Prin urmare, iată, în ordine alfabetică, termenii neatestaţi de DLRM, care au circulat – şi mai circulă încă – în Băileşti şi în împrejurimile sale, cu echivalentul lor din limba literară:

a se abţigui = a se îmbăta (ironic);
alid = căpistere;
a alivdi = a pălmui,
a alătura; ariceală = boală la cai;
aschimodie = stârăitură (ironic);
ărş = brr (în contact cu frigul şi arsurile);
balazoaică = pulover din stofă, cu mâneci de lână;
baltarin = vehicul cu cai;
baragladină = ţigancă bătrână (ironic);
a bârcâi = a cotrobăi;
bâscurici = vierme (figurat, neastâmpăr, draci, nervi);
bălăgele = sorţi (să tragem la bălăgele);
bălur = costrei;
a băşcălui = a separa, a despărţi;
bete = brăcinar, curea din ţesătură;
bibil, uri = ornamentaţii pe rochii sau pantaloni;
bic = taur;
a se biciuli = a se sinchisi;
blendereu = neisprăvit, bleg;
bloncos = grosolan;
bobidrag = floare galben-portocalie, ca panseaua;
boborodiţă = sărbătorirea naşterii unui copil, anterioară botezului;
bobric = rinichi;
a bodicăi = a scotoci;
boaiandrug = strat de ciment deasupra cadrului uşii;
boji = buruieni urât mirositoare;
a se bolcăni = a se balona, a se încălzi o băutură;
a booni = a pocni asurzitor;
bradoş = mucenic, măcinic;
brobinţe = stropi de sudoare sau de ulei;
buiază = bălării;
a se bulgui = a se lăcomi;
buşneag = şuvoi;
a caciorâ = a lucra de mântuială;
calapanţă = femeie guralivă, caţă (ironic);
cantă = găleată;
cârcăiac = mulţime de insecte;
cârstaş = plasă de pescuit, prinsă în patru colţuri cu o prăjină;
carvaci = ciocălăi;
câţă = bibilică;
a se căpăra = a se destrăma, a se rupe (o ţesătură);
cărăui = căpiat, beat;
a cebălui = a tunde grosolan, a poci părul cuiva;
checheriţă = femeie cu gura mare, guralivă;
chichiricios = cusurgiu;
chiglărie = popicărie;
chirnav = mahmur, bolnav;
chisăr = teslă;
chiţoi = colţ de teren agricol;
ciciu = unchi;
ciobârnac = ciomag, rangă;
ciochiţă = pui de cioară, coţofană;
ciofâc = perie mică;
a se ciorcovi = a se ciorovăi;
a ciricăi = a cerşi, a se ruga de cineva;
citov = normal, întreg;
ciublit = ciobit;
a se ciumărâ = a se lamenta;
cleată = mănunchi, porţiune de gard;
cocârţău = projitură din mămăligă şi zahăr;
coclete = ochi la tricotat;
cocoflintă = prăjiitură;
coderie = nuiaua biciuştii; a coicăi = a guiţa;
comină = resturile strugurilor zdrobiţi pentru rachiu;
corcora = interjecţie, aiurea, sanchi;
a corfi = a curba, a arcui (o scândură);
corfit = arcuit, obădat;
costorar = ţiganul care cositorea căldări, vase;
a coţăi = a se împerechea (animale);
coţoină = pui, copil obraznic (fig.);
covrag = cocean de porumb;
cozondraci = bretele;
cran = bucată de piele lipită la pantof;
crivdă = incorectitudine la joc, necinste, şoaldă;
a cujbi = a bate rău pe cineva;
cupturit = despre pereţi, putrezit, pe cale de năruire;
dedu = bunicul;
a devesâ = a murdări, a întina;
doatcă = ceafă;
a drigui = a călca în picioare o plapumă, haină, a mototoli;
expre = special, dinadins;
feletică = bucată de carne, halca, parte dintr-un corp;
fernău = basma neagră de doliu;
fâlfan, ă = adj, despre legume, neînvelită suficient, varză fâlfană;
fiştigoi = adv., pe neaşteptate, în grabă;
forfon = farmec, tinereţe;
gâldău = apăraie, umezeală;
gălăbarnic = locuinţă pentru porumbei, pătulaş, porumbar;
geangarniţă = dispozitiv primitiv din tinichea pentru floricele de porumb;
a se ghemeji = a se apleca, cocârja, ghemui;
ghespar = viespe;
giban = vas în care se colectează rachiul la cazan;
glodenii = coceni de porumb;
glogoază = buruiană;
a glojdi = a bea cu sete băuturi alcoolice;
gogoloi = pastilă, medicament, hap;
gomotârn = ciulini, scaiete;
gorobete = derbedeu;
goroveală = drojdie tulbure de la vin;
grădun = nap;
a guşui = a strangula;
iaiţă = ou de găină;
interlac = papiotă de aţă;
iufă = zor, grabă;
a izidi = a risipi;
împărţanie = pomană;
a se îmbimbura = a se înnoura;
a se împicioroga = a se consolida, întări;
împirlogit = înţepenit, nelucrat;
a se împopistra = a se pârgui strugurii;
a se împosoca = a se posomorâ;
a se încârlimăni = a se încârliga;
a închichini = a înmărmuri, a încremeni;
a se încondora = a se îmbăţoşa, a se făli;
a se înţăfoia = a se îmbăţoşa;
a învişlui = a dezbina;
îu = interjecţie, vai;
jigajnie = plasă de pescuit, voloc;
jing = aversiune, ură;
lalo = tuşă, matuşă;
lilii = interjecţie exclamativă, admirativă: vai!;
lulachiu = interjecţie, aiurea!;
latuneniţă, lutiţă = salată de roşii coapte şi usturoi pisat;
a se machi = a se îmbăta;
a mânzăli = a murdări;
mârtan = cotoi, pisoi bătrân;
matol = beat; mau = putere (i-a luat maul);
a se mătăcăni = a se împletici;
mătăuz = ciomag;
melic = copil neastâmpărat;
mesală = faţă de masă pentru învelit ploconul la naşi sau moşi;
mleşniţă = budincă ţărănească;
moroi = strigoi;
morugă = sărătură, mâncare foarte sărată;
a muflui = a mirosi o mâncare, a adulmeca;
nastrafie = stafie, strigoi;
a se năoti = a-i căşuna cuiva, a i se părea;
neapipiat = intact, neatins, neînceput;
obădat = arcuit, curbat;
a ogi = a se boci;
ogoi = joc asemănător oinei;
a ojiji = a aţăţa focul;
olele = intejecţie, vai, aoleu!;
olomogit = buimăcit;
pachilă = urâţenie;
a pâncui = a picoti de somn, a dormita;
parlac = halca de carne la măcelărie;
pârşotă = grăsime, carne grasă;
pâtpâdac = prichindel, copil mic;
patchină = bluză de damă;
păcele = fiertură din căpăţână de oaie şi usturoi;
păleaţă, pălugă = un om foarte înalt;
a se păstrăgăli = a se rostogoli;
pătulaş = porumbar, adăpost pentru porumbei;
pestelcă = fustă, cămaşă lungă din pânză albă peste care se purta zăvelca;
picate = gogoşi făcute cu lingura plină cu aluat;
pituluş = joc de-a v-aţi ascuns;
plotog = umflătură sau ceva care atârnă, buzunar mai umflat;
a ploţăi = a plesni zgomotos;
a pocia = a măsura suprafeţe de fâneaţă, lucernă;
poimarţi = niciodată;
pitişoară = chiflă la pomeni;
plătăgean = pătlăgea roşie;
pondilă = scândura căruţei, postamentul;
potromengher = musafir nepoftit;
povoiniţă = vezi boborodiţă;
a prijoni = a prinde, a apuca;
puierniţă = fermă pentru creşterea puilor şi păsărilor;
puşcalcă = pistol pentru copii, cu dopuri de cânepă;
răbotit = supărat;
a se răscăia = a se răscrăcăra;
rustem = joc popular oltenesc;
samatoc = vin curat, neîndoit cu apă şi zahăr;
samodivă = moartea;
scandilă = soartă crudă, zodie nefavorabilă;
scarandă = nasture de tablă;
a scrădi = a coace exagerat, a răscoace;
smârceală = aşteptare umilă pentru a căpăta ceva;
spârnău = funingine, resturi vegetale arse;
spârnel = titirez, vârful fusului;
a spărgălui = a întrerupe o petrecere, a destrăma o gaşcă;
starochie = ajutor de naş la nuntă;
a se suliga = a se cocoţa;
surmă = umflătură la picior, infecţie;
şelteaţă = spinare;
şontrop = schilod, şontorog;
ştircă = creangă cu ramaficaţii retezate pentru zdrobit strugurii;
ştremeleag = tulpină de floarea-soarelui sau alte vegetale tari;
şuflă = lichea, ironic;
şustipan = şui;
şuşter = nebun, ironic;
talap-talap = interjecţie, sugerează mersul unui uriaş sau leneş;
tăbugă = lemn, fig. prost;
tămârjac = ciomag greu;
tărtăreaţă, trăcăneaţă = jocărie sonoră pentru sugari;
tiribombă = căluşei;
tirimi = conjuncţie, fie, ori (tirimi tu, tirimi el, tot una este);
tişlaifăr = pânză lungă, brodată, la gâtul nuntaşilor sau pe mobile;
toltoaşă = umflătură, grămăjoară (de bani);
topcă = pălărie de floarea-soarelui;
traolă = femeie dezordonată;
trognă = guturai;
turbosală = goroveală, drojdie de vin;
tuturigă = capac la plită, joc pentru copii;
ţăpligă = ţandără mai subţire;
ţeclencă = sticlă;
ţiligos = joc de copii;
ţintiriche, măzăriche = ninsoare cu bobiţe de gheaţă;
ţoghie = aşchie;
ţăpurel = ardei mic şi iute;
ţoţă = glugă de coceni;
udubaie = matahală;
upit = flămând, hămesit;
a uşui = a alunga;
a se uzmi = a se opinti;
vailing = vas din plastic de formă rotundă sau ovală;
vârghie = creangă uscată;
vârlă = ştiucă mai mică; vâtcă = fundul oului;
zaibăr = varietate de struguri negri (din germană zeibel);
a zătăra = a distruge;
zbârl = creţ, ciufulit (despre păr);
zgaide = picioare (ironic).

În încheiere, îi mai rog încă o dată pe profesorii mai tineri să continue această încercare, iar pe cititorii neinteresaţi îi rog să mă ierte pentru aceste lungi şi plictisitoare liste de cuvinte.

Prof. Marian PIRNEA

20 Comentarii

  1. Fântână Aurel

    Nu e necesar sa ,,oficializați,, acesti termeni ca si băileștisme…Poate dă bine ca patriotism local,regional,dar acesti termeni se folosesc in toată vatra olteneasca a Dunării,sau cel puțin din Mehedințiul de margine,de la Gruia ;Pristol spre Dolj.Ca sa nu mai zic,ca aceste băilestisme se vorbesc si la Calafat,Cetate,Ghidici…Nu ar fi fair-play față de ceilalți olteni…care le folosesc si acum intervine cineva si spune ca…numai la ei se folosesc,sunt ale locului.Sau poate in perioada de migrație,miscare a neamurilor…băileștenii au colonizat S-V.României.In acest sens ,cu adevarat putem spune despre locuitorii din Băilesti sau a satelor din apropiere ca sunt unici…alaturi de avari,slavi,huni,maghiari…sa fi avut si ei o influiență lingvistică la vocabularul Limbii românești…

  2. liviu cirstea

    multumim ptr observatie sar putea sa aveti dreptate!faceti cumva parte din opozitie sau aveti ceva cu bailesteni?apropo unde mergeti la piata duminica?DOMNULE FANTANA AUREL

  3. ana

    Are dreptate Fantana Aurel. Multe dintre cuvintele de mai sus le-am auzit la bunica mea, care s-a nascut si a crescut in Calafat. Asa ca, domnule autor, ati putea generaliza un pic si sa extindeti aria de folosire in toata Oltenia.

  4. Sorin

    Aveți multe cuvinte interesante, dar multe nu-s deloc entopice locale unice.
    Mi-au făcut cu ochiul câteva:
    – buiază este identic cu un apelativ din Belinți (Banat), buiede, buiedze (buruiană) și cu denumirea buiedea-ciumei http://dex.dictoo.eu/index.php?m=0&cheie=r%C4%83d%C4%83cina-ciumei
    -a bodicăi este și mai la vest în Muntenia (f.probabil autohton); probabil autohton, coradical cu lat.fōdēre: https://en.wiktionary.org/wiki/fodere#Verb_2
    – bradoș are o arie mai largă decât Băilești
    -citov, citav (slavic) se găsește în mai multe puncte; în Făgăraș și Maramureș l-am găsit eu.
    – gorobete (derbedeu – vreo legătură cu NP Garabet Ibrăileanu?
    – gâldău se găsește pe o arie largă (Apuseni galdă, Ban.găldău, Muntenia-Oltenia) doar că pe unle părți a evoluat un pic semantic;cred că-i autohton.
    – grădun (nap); într-o carte de fitonime l-am găsit ca sinonim pentru gorun și credeam că-i autohton.
    – răbotit (supărat); câteva coradicale: it.arrabbiato -supărat; hidronimul dacic Rhabon (Jiul); la momârlani: rabol – 1.om/animal rabol- impulsiv; 2.cal rabol- cal nărăvaș; 3. vânt rabol- vânt turbat.
    râmboi- bătăuș (NP:rÂMBETA, rÂMBOI, rÂMBE, etc.) Onomasticonul lui Constantinescu
    https://en.wiktionary.org/wiki/rabio
    – a scrădi este și-n Maramureș, Moldova.
    – spârnău ar trebui să fie coradical cu s.pârnaie.
    – spărgălui are o arie f.mare
    – șuflă < șulfă.
    – troală (aș vrea să fie legat de alb. trashë m ‎(feminine trashëe)- gros, dens,gras (fig.puturos); nume tribal tracic trausi
    https://en.wiktionary.org/wiki/trash%C3%AB
    – a zătăra = a distruge; a zătări în Crișana (autohton)
    – surmă e interesant. Nu cred că l-am mai auzit.Poate e legat de adj.sur, adică loc învinețit și apoi restul. https://en.wiktionary.org/wiki/surm%C3%AB

  5. stan

    suntem intr-o zona unde a patruns bulgara vulgara … „raboti” inseamna „munca”- de aceea avem cuvinte care in alte zone ale tarii nu se folosesc ! Jumatate din oras vorbea in vechime „sarbeste” . Chiar si numele de familie ne dau masura …Giurgea-Giurgiev;Gabroveanu- Gabrovo ; Talea- Talev …

  6. florea

    ciucalai = coceni de porumb

  7. Stefan

    Locuitori orasului Bailesti sunt un proiect al Printulului Stirbei
    A adus locuitori din imprejurimi(Bistret-BISTRICEANU,Coveianu .Motataianu Poienaru.Dunareanu…… si a populat actuala vatra a orasului de aceea in Bailesti se gasesc toate cuvinte si expresiile din toata zona
    In plus a adus si macedoni care erau fugariti din Grecia si Bulgaria(sarbi) si odata cu ei au venit si bulgari (zona Gabroveni…Giurgea)si ceva sa le zicem nemti(Branderburg.Sult…..)

    Localnici erau Colanesti Becheresti,nu sunt sigur de Carciumaru si Padureanu

    Referitor la modul cum a incheiat distinsul domn profesor Pirnea cu mult respect pentru colegi dansului as vrea sa-i aduc aminte ca ironia nu are legatura cu umorul

  8. Lorian

    Îmi place micul dicționar de regionalisme și cred că pot fi adăugate mult mai multe cuvinte foarte des folosite acolo la Băilești.
    Îmi aduc aminte trei cuvinte pe care le-am auzit de foarte multe ori:
    scârci (scîrci)= leagăn
    vrau = „măsură” de ciment
    alioi = un pătul temporar
    Salutări din Norvegia!
    Cu respect,
    Lorian Săceanu

  9. stan

    asa se intampla cand constati ca profesorul se confunda cu diletantii . Azi cauti pe net si afli ce nu stie un profesor pensionar si cu veleitati de atoatecunoscator !

  10. Klaus Werner

    zaibăr = varietate de struguri negri (din germană zeibel);
    As dori sa fac o corectura.
    Soiul de struguri hibrizi se numeste SEIBEL , corect este nume german dar S la inceputul cuvintelor urmat de vocale se citeste Z

    de ex sicher (sigur) se citeste ZIHER
    so (asa) se citeste ZO
    etc..

  11. Klaus Werner

    vailing = vas din plastic de formă rotundă sau ovală;
    Denumirea de mai sus vine din germana ( Weiling) . Cuvantul este folosit ca toponim (localitate in Germania) si nume de persoane, la origine fiind numele patronului firmei care presa lighene din tabla de alama.
    Grupul EI din numele propriu Weiling se citeste AI
    de ex ZEISS (lentile etc..) a ajuns pe romaneste Ţais caci Z in fata vocalelor la inceput de cuvant se citeste Ţ (tza)

  12. Klaus Werner

    tişlaifăr = pânză lungă, brodată, la gâtul nuntaşilor sau pe mobile;

    Cuvantul provine din germana (tischläufer) dar presupunea initial doar panza de pus pe masa, peste fata de masa , contine cuvantul masa (Tisch) in compozitie si cuvantul Laufer , echivalentul cararii pus pe covor, la romani.

  13. Lorian

    Sper să nu mă înșel dar și cuvântul – lutiță – se mai folosește pe acolo.

  14. stan

    bravo , Werner , Tisch- al turnatoriei ! hai sa bem cu „sotul caprei” ! remember ?

  15. Stefan

    Klaus sa nu-mi spui ca nu faci parte din proiect….

  16. Stefan

    In ultima perioada toate denumirile si lucrurile sunt nemtesti….

  17. Stefan

    Daca si Zaibarul este nemtesc…… se pare ca nemti care stiu ce este cel mai bun!.. nu stiu acest lucru in afara de KLAUS…

  18. Stefan

    Bailesteni sunt deosebiti pt ca …va las pe voi sa spuneti

  19. Julian M.

    Zice Dl. Klaus Werner: „zaibăr = varietate de struguri negri (din germană zeibel);”
    M-aș încumeta să-l corectez la rîndul meu nițel, pornind de la o logică elementară bazată pe istorie, nu pe o etimologie șubredă.
    – Există vreo comunitate românească sau, mai mult, vreun Land în Germania cu nume românesc? (Bailesten, de exemplu.) Nu!
    – Ar nega Dl. Werner faptul că în inima României este o comunitate germană și un Ținut Săsesc? (sächsisch). Eee….
    Ei bine d-le Werner, luînd aminte la cele de mai sus, e lesne de-nțeles care dintre noi AVEA strugurii cu pricina drept moștenire încă de la Burebista ( iar dvs. n-ați avut un Burebisten, după cîte știu) și-i numea pe românește „zaibăr” și, pe partea cealălaltă, care dintre noi a-ncercat să-și însușească (pe schustake) originea deliciosului vin cu acaleși nume, (și culmea, în aceeași țară cu Băileștiul) numai că nu i-a prea ieșit. Adică, a fost pe-aproape cu S-ul, c-ați explicat doct că în germană se citește Z. Da cu R-ul,…știți cum e „Rică nu știa să zică” deci l-ați pocit cu-n L. Și-aci v-ați dat de gol.

    Vailingu…puteți să vi-l păstrați. E-al dvs. Recunoaștem. Noi avem postăvi și blide.
    ..Da Zaibăru, e-al nostru. Orice-ați zice. Orice-ați face. Das heißt, Sir!

    Cu stimă.

  20. rongo23

    hi! Un cuvant curent in Oltenia : potinteu, a sta potinteu, a sta in drumul cuiva, a incurca.
    -a grojdi, a manca rapid.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.