Cum vorbeau – si mai vorbesc – bailestenii (III)

Zaibar 09/11/2010 20 Comentarii

4. În sfârşit, vom prezenta acum cele peste 200 de cuvinte neatestate, conform Dicţionarului limbii române moderne, considerat de noi cel mai cuprinzător dintre lucrările de specialitate.

Avem, aşadar, de a face cu ”băileştenisme” autentice, care, cum se va vedea, acoperă o gamă
largă de domenii (gospodărie, agricultură, corpul şi fiinţa umană cu însuşiri şi defecte, condiţii naturale, plante, animale, acţiuni omeneşti etc.)

Apoi, aceste cuvinte aparţin aproape tuturor părţilor de vorbire (chiar şi conjuncţii, adverbe sau interjecţii) şi, desigur, pot fi utilizate în diverse registre ale limbii – ironic, familiar, arhaic, figurat şi altele. De asemenea, multe dintre ele provin din vocabularul sârbo-bulgar, ecou îndepărtat al realităţilor etno-istorice ale oraşului şi ţinutului nostru.
Reiterăm afirmaţia că acest glosar, care cuprinde cuvinte de circulaţie locală, poate fi îmbunătăţit, îmbogăţit, el dorindu-se doar un început pentru un potenţial cercetător. Aviz, deci, profesorilor de limba şi literatura română, care, mai tineri şi mai ambiţioşi, beneficiind de posibilităţi tehnice superioare şi ignorând privaţiunile, sperăm doar momentane, ale vieţii de dascăl, pot continua acest punct de plecare pe care îl reprezintă strădania noastră…

Prin urmare, iată, în ordine alfabetică, termenii neatestaţi de DLRM, care au circulat – şi mai circulă încă – în Băileşti şi în împrejurimile sale, cu echivalentul lor din limba literară:

a se abţigui = a se îmbăta (ironic);
alid = căpistere;
a alivdi = a pălmui,
a alătura; ariceală = boală la cai;
aschimodie = stârăitură (ironic);
ărş = brr (în contact cu frigul şi arsurile);
balazoaică = pulover din stofă, cu mâneci de lână;
baltarin = vehicul cu cai;
baragladină = ţigancă bătrână (ironic);
a bârcâi = a cotrobăi;
bâscurici = vierme (figurat, neastâmpăr, draci, nervi);
bălăgele = sorţi (să tragem la bălăgele);
bălur = costrei;
a băşcălui = a separa, a despărţi;
bete = brăcinar, curea din ţesătură;
bibil, uri = ornamentaţii pe rochii sau pantaloni;
bic = taur;
a se biciuli = a se sinchisi;
blendereu = neisprăvit, bleg;
bloncos = grosolan;
bobidrag = floare galben-portocalie, ca panseaua;
boborodiţă = sărbătorirea naşterii unui copil, anterioară botezului;
bobric = rinichi;
a bodicăi = a scotoci;
boaiandrug = strat de ciment deasupra cadrului uşii;
boji = buruieni urât mirositoare;
a se bolcăni = a se balona, a se încălzi o băutură;
a booni = a pocni asurzitor;
bradoş = mucenic, măcinic;
brobinţe = stropi de sudoare sau de ulei;
buiază = bălării;
a se bulgui = a se lăcomi;
buşneag = şuvoi;
a caciorâ = a lucra de mântuială;
calapanţă = femeie guralivă, caţă (ironic);
cantă = găleată;
cârcăiac = mulţime de insecte;
cârstaş = plasă de pescuit, prinsă în patru colţuri cu o prăjină;
carvaci = ciocălăi;
câţă = bibilică;
a se căpăra = a se destrăma, a se rupe (o ţesătură);
cărăui = căpiat, beat;
a cebălui = a tunde grosolan, a poci părul cuiva;
checheriţă = femeie cu gura mare, guralivă;
chichiricios = cusurgiu;
chiglărie = popicărie;
chirnav = mahmur, bolnav;
chisăr = teslă;
chiţoi = colţ de teren agricol;
ciciu = unchi;
ciobârnac = ciomag, rangă;
ciochiţă = pui de cioară, coţofană;
ciofâc = perie mică;
a se ciorcovi = a se ciorovăi;
a ciricăi = a cerşi, a se ruga de cineva;
citov = normal, întreg;
ciublit = ciobit;
a se ciumărâ = a se lamenta;
cleată = mănunchi, porţiune de gard;
cocârţău = projitură din mămăligă şi zahăr;
coclete = ochi la tricotat;
cocoflintă = prăjiitură;
coderie = nuiaua biciuştii; a coicăi = a guiţa;
comină = resturile strugurilor zdrobiţi pentru rachiu;
corcora = interjecţie, aiurea, sanchi;
a corfi = a curba, a arcui (o scândură);
corfit = arcuit, obădat;
costorar = ţiganul care cositorea căldări, vase;
a coţăi = a se împerechea (animale);
coţoină = pui, copil obraznic (fig.);
covrag = cocean de porumb;
cozondraci = bretele;
cran = bucată de piele lipită la pantof;
crivdă = incorectitudine la joc, necinste, şoaldă;
a cujbi = a bate rău pe cineva;
cupturit = despre pereţi, putrezit, pe cale de năruire;
dedu = bunicul;
a devesâ = a murdări, a întina;
doatcă = ceafă;
a drigui = a călca în picioare o plapumă, haină, a mototoli;
expre = special, dinadins;
feletică = bucată de carne, halca, parte dintr-un corp;
fernău = basma neagră de doliu;
fâlfan, ă = adj, despre legume, neînvelită suficient, varză fâlfană;
fiştigoi = adv., pe neaşteptate, în grabă;
forfon = farmec, tinereţe;
gâldău = apăraie, umezeală;
gălăbarnic = locuinţă pentru porumbei, pătulaş, porumbar;
geangarniţă = dispozitiv primitiv din tinichea pentru floricele de porumb;
a se ghemeji = a se apleca, cocârja, ghemui;
ghespar = viespe;
giban = vas în care se colectează rachiul la cazan;
glodenii = coceni de porumb;
glogoază = buruiană;
a glojdi = a bea cu sete băuturi alcoolice;
gogoloi = pastilă, medicament, hap;
gomotârn = ciulini, scaiete;
gorobete = derbedeu;
goroveală = drojdie tulbure de la vin;
grădun = nap;
a guşui = a strangula;
iaiţă = ou de găină;
interlac = papiotă de aţă;
iufă = zor, grabă;
a izidi = a risipi;
împărţanie = pomană;
a se îmbimbura = a se înnoura;
a se împicioroga = a se consolida, întări;
împirlogit = înţepenit, nelucrat;
a se împopistra = a se pârgui strugurii;
a se împosoca = a se posomorâ;
a se încârlimăni = a se încârliga;
a închichini = a înmărmuri, a încremeni;
a se încondora = a se îmbăţoşa, a se făli;
a se înţăfoia = a se îmbăţoşa;
a învişlui = a dezbina;
îu = interjecţie, vai;
jigajnie = plasă de pescuit, voloc;
jing = aversiune, ură;
lalo = tuşă, matuşă;
lilii = interjecţie exclamativă, admirativă: vai!;
lulachiu = interjecţie, aiurea!;
latuneniţă, lutiţă = salată de roşii coapte şi usturoi pisat;
a se machi = a se îmbăta;
a mânzăli = a murdări;
mârtan = cotoi, pisoi bătrân;
matol = beat; mau = putere (i-a luat maul);
a se mătăcăni = a se împletici;
mătăuz = ciomag;
melic = copil neastâmpărat;
mesală = faţă de masă pentru învelit ploconul la naşi sau moşi;
mleşniţă = budincă ţărănească;
moroi = strigoi;
morugă = sărătură, mâncare foarte sărată;
a muflui = a mirosi o mâncare, a adulmeca;
nastrafie = stafie, strigoi;
a se năoti = a-i căşuna cuiva, a i se părea;
neapipiat = intact, neatins, neînceput;
obădat = arcuit, curbat;
a ogi = a se boci;
ogoi = joc asemănător oinei;
a ojiji = a aţăţa focul;
olele = intejecţie, vai, aoleu!;
olomogit = buimăcit;
pachilă = urâţenie;
a pâncui = a picoti de somn, a dormita;
parlac = halca de carne la măcelărie;
pârşotă = grăsime, carne grasă;
pâtpâdac = prichindel, copil mic;
patchină = bluză de damă;
păcele = fiertură din căpăţână de oaie şi usturoi;
păleaţă, pălugă = un om foarte înalt;
a se păstrăgăli = a se rostogoli;
pătulaş = porumbar, adăpost pentru porumbei;
pestelcă = fustă, cămaşă lungă din pânză albă peste care se purta zăvelca;
picate = gogoşi făcute cu lingura plină cu aluat;
pituluş = joc de-a v-aţi ascuns;
plotog = umflătură sau ceva care atârnă, buzunar mai umflat;
a ploţăi = a plesni zgomotos;
a pocia = a măsura suprafeţe de fâneaţă, lucernă;
poimarţi = niciodată;
pitişoară = chiflă la pomeni;
plătăgean = pătlăgea roşie;
pondilă = scândura căruţei, postamentul;
potromengher = musafir nepoftit;
povoiniţă = vezi boborodiţă;
a prijoni = a prinde, a apuca;
puierniţă = fermă pentru creşterea puilor şi păsărilor;
puşcalcă = pistol pentru copii, cu dopuri de cânepă;
răbotit = supărat;
a se răscăia = a se răscrăcăra;
rustem = joc popular oltenesc;
samatoc = vin curat, neîndoit cu apă şi zahăr;
samodivă = moartea;
scandilă = soartă crudă, zodie nefavorabilă;
scarandă = nasture de tablă;
a scrădi = a coace exagerat, a răscoace;
smârceală = aşteptare umilă pentru a căpăta ceva;
spârnău = funingine, resturi vegetale arse;
spârnel = titirez, vârful fusului;
a spărgălui = a întrerupe o petrecere, a destrăma o gaşcă;
starochie = ajutor de naş la nuntă;
a se suliga = a se cocoţa;
surmă = umflătură la picior, infecţie;
şelteaţă = spinare;
şontrop = schilod, şontorog;
ştircă = creangă cu ramaficaţii retezate pentru zdrobit strugurii;
ştremeleag = tulpină de floarea-soarelui sau alte vegetale tari;
şuflă = lichea, ironic;
şustipan = şui;
şuşter = nebun, ironic;
talap-talap = interjecţie, sugerează mersul unui uriaş sau leneş;
tăbugă = lemn, fig. prost;
tămârjac = ciomag greu;
tărtăreaţă, trăcăneaţă = jocărie sonoră pentru sugari;
tiribombă = căluşei;
tirimi = conjuncţie, fie, ori (tirimi tu, tirimi el, tot una este);
tişlaifăr = pânză lungă, brodată, la gâtul nuntaşilor sau pe mobile;
toltoaşă = umflătură, grămăjoară (de bani);
topcă = pălărie de floarea-soarelui;
traolă = femeie dezordonată;
trognă = guturai;
turbosală = goroveală, drojdie de vin;
tuturigă = capac la plită, joc pentru copii;
ţăpligă = ţandără mai subţire;
ţeclencă = sticlă;
ţiligos = joc de copii;
ţintiriche, măzăriche = ninsoare cu bobiţe de gheaţă;
ţoghie = aşchie;
ţăpurel = ardei mic şi iute;
ţoţă = glugă de coceni;
udubaie = matahală;
upit = flămând, hămesit;
a uşui = a alunga;
a se uzmi = a se opinti;
vailing = vas din plastic de formă rotundă sau ovală;
vârghie = creangă uscată;
vârlă = ştiucă mai mică; vâtcă = fundul oului;
zaibăr = varietate de struguri negri (din germană zeibel);
a zătăra = a distruge;
zbârl = creţ, ciufulit (despre păr);
zgaide = picioare (ironic).

În încheiere, îi mai rog încă o dată pe profesorii mai tineri să continue această încercare, iar pe cititorii neinteresaţi îi rog să mă ierte pentru aceste lungi şi plictisitoare liste de cuvinte.

Prof. Marian PIRNEA