Nume de familie din Bailesti (VII)

Teodor Oanca

Teodor Oanca

în numerele anterioare am adus vorba, în mai multe rânduri, de nume de familie din Băileşti rezultate prin derivare cu sufixe. De data aceasta, am în vedere mai multe nume de familie, provenite de la antroponime-bază, care au dat naştere la adevărate familii de cuvinte. Sufixele se ataşează nu numai la cuvinte-bază, cum sunt Ion, Dumitru, Matei, Petre, Vasile etc., ci şi la cuvinte rezultate prin trunchiere. Trunchierea cunoaşte trei forme: 1. cade un sunet sau un grup de sunete de la sfârşitul cuvântului (Mihail >Mihai). Fenomenul lingvistic e cunoscut sub numele apocopă; 2. cade un sunet sau un grup de sunete de la începutul cuvântului, fenomen numit afereză (Dumitru > Mitru, Bădiţă > Diţă, Nicolae > Lae, Matache > Tache, Vasile > Sile); 3. cade un sunet sau un grup de sunete de la mijlocul cuvântului, fenomen numit sincopă (Andronache > Anache, Nichifor > Nifor, Stamatache > Stache). Toate formele trunchiate ale unor antroponime se numesc hipocoristice.

De la formele trunchiate ale unor nume pot rezulta, prin derivare, alte nume, ajungându-se la ceea ce putem numi familia de cuvinte a unui antroponim-bază. Numele calendaristice cu veche tradiţie în antroponimia românească au dat naştere la zeci de forme, îmbogăţindu-se astfel inventarul antroponimic românesc.

între numele de familie din Băileşti se remarcă, prin numărul de forme hipocoristice sau rezultate prin derivare, Dumitru, de la care au rezultat: Dumitrache, Dumitraşcu, Dumitrescu, Mitru, Mitrache, Mitran, Mitre, Mitrică, Mitroi, Mitroescu, Mită, Mitu – toate sunt nume de familie actuale în Băileşti.

De la numele Badea au rezultat: Bădele, Bădescu, Bădină, Bădiţă, Bădulescu.

De la Constandin (formă mai veche a lui Constantin) sunt nume actuale de familie în Băileşti: Dinu, Dincă, Dina, Dinuică. Din familia antroponimului Ion fac parte ca nume de familie în Băileşti: Ioancă, Ionaşcu, Ionescu, Nilă, Niţă, Niţoi, Niţu (menţionez că au fost numărate peste o sută de antroponime provenite de la numele Ion).

Sunt de reţinut şi numele rezultate de la antroponimul Gheorghe: Gheorghişan, Gheorghiu (de origine grecească), Ghiţă, Ghiţulescu, Guţu. De la antroponimul-bază Zamfir au rezultat: Zamfirescu, Fira, Firan, Firănescu, Firţulescu. Apreciez că e interesant drumul parcurs de-a lungul mai multor generaţii a numelui Zamfir până să devină Firţulescu. Hipocoristicul Fira / Firu provine, la Băileşti, de la numele Zamfir, existent în Catagrafia de la 1831. Un derivat de la Firu este Firiţa / Firiţă, care, prin sincopa lui -i-, a devenit Firţa (nume actual de familie în Segarcea) / Firţu. De la acesta din urmă a rezultat, prin derivare, Firţulescu.

în Băileşti s-au stabilit, cu deosebire în prima jumătate a secolului al XIX-lea, numeroase familii de bulgari. M-am referit la acest lucru în secvenţa a doua a acestui articol (luna iunie). Contactul etnicilor bulgari cu populaţia locală a favorizat răspândirea în sistemul antroponimic românesc a unui însemnat număr de nume de persoană de origine bulgărească. Ele s-au alăturat unui fond onomastic slav mai vechi, ca urmare a simbiozei româno-slave, încheiată cu asimilarea completă a etnicilor slavi de către români. Am în vedere trei asemenea nume: Pârvu, Petcu, Radu, prezente şi azi ca nume de familie în Băileşti. Menţionez că aceste nume de familie au o frecvenţă mare la noi, potrivit Bazei de date antroponimice a României, constituită în 1994: Pârvu – 25096, din care 2784 în judeţul Dolj; Petcu – 21804, din care 791 în judeţul Dolj; Radu – 115867, din care 4831 în judeţul Dolj. La origine, ele au fost nume personale care s-au transmis ca supranume generaţiilor următoare, până au devenit nume de familie oficiale. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu nume personale româneşti, fie de origine calendaristică, fie provenind de la nume comune.

Cele trei nume menţionate au intrat în sistemul antroponimic românesc. Ele au suferit modificări după opţiunea vorbitorilor, căpătând valori în funcţie de natura sufixului primit: de la Pârvu au rezultat derivate ca Pârvan (formă autentică bulgărească, dar care a putut apărea şi pe terenul limbii române), Pârvuică, Pârvulescu, Pârvuleţ. De la antroponimul Petcu (prezent în Catagrafia din 1831) a rezultat derivatul Petcuţ, iar de la numele Radu s-au format derivate ca Rădoi, Răducan, Răduţ. Menţionez aici şi pe Preda, cu derivatele Predan, Predoi, Preduş. Toate aceste antroponime sunt nume de familie actuale în Băileşti.

Un nume de origine bulgărească este şi Ciuciu, neînregistrat de Catagrafia din 1831, dar pe care îl identificăm în derivatul cu sufixul oltenesc -ete în Ciuciulete (prezent în Catagrafie), sau în derivatul Ciuciulin (ambele nume fiind actuale în Băileşti ca nume de familie).

Studiul numelor de familie actuale favorizează cunoaşterea în ansamblu a numelor personale vechi purtate de înaintaşii noştri. Ele se prezentau ca nume active, ajungând cu vremea nume de familie oficiale. Multe dintre acestea au ieşit din uz, s-au demodat, dar s-au salvat ca nume de familie, transmiţându-se de la o generaţie la alta. Greu de imaginat că cineva ar da copilului nume ca: Bălă, Boabă, Bojin, Bonea, Burtea, Buţu etc. De reţinut că acestea sunt nume de familie actuale în Băileşti.

Prof. univ. dr. Teodor Oancă

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.