Lansarea volumului „Desculţă prin vreme”, semnat Maria Oprea – Galerie Foto

Luni, 1 decembrie 2014, la Casa de Cultură „Amza Pellea” a Municipiului Băileşti, în sala Clubul Pensionarilor, a avut loc lansarea celui de-al treilea volum individual de poezii, „DESCULȚĂ PRIN VREME„, semnat Maria Oprea.

În numai doi ani autoarea a ajuns deja la al treilea volum de versuri ce o impune convingător ca poetă cu deosebite disponibilităţi lirice.

Cartea de faţă – Desculţă prin vreme – reprezintă un progres evident, atât în ceea ce priveşte profunzimea problematicii abordate, lărgirea şi nuanţarea ariei de observaţie cât şi în legătură cu maturizarea şi diversificarea mijloacelor de expresie, mai sigure, mai originale şi mai sugestive.

Desculţă prin vreme – sugerează, prin simbolistica titlului şi prin conţinutul poeziilor, puritatea şi inocenţa eului liric în raport cu lumea exterioară, astfel spus, vulnerabilitatea asumată a poetei, coborâtă din universul ei interior în lumea exterioară, nesigură şi trecătoare.

Un spaţiu generos acordă Maria Oprea poeziei de natură filozofică, meditaţiei pe teme existenţiale, în care ecuaţia Viaţă-Iubire-Timp-Moarte se întâlneşte în variante diverse şi din perspective multiple. Destule texte de la sfârşitul primului ciclu sunt meditaţii pe asemenea teme precum sentimentul cosmic şi contopirea cu universul.

Critica acidă a politicianismului, rechizitoriul la adresa relelor din ţară capătă o pondere însemnată în ultimul ciclu Năzuinţe al cărui sens demonstrativ sugerează speranţele eului liric vizavi de sine şi de lumea din jur.

În multe poezii, Maria Oprea exprimă sentimente de profundă compasiune pentru cei necăjiţi, de condamnare radicală a realităţilor social-politice româneşti contemporane, faţă de demagogie, corupţie, sărăcie, nedreptate, abuzuri şi toate celelalte probleme ale României începutului de mileniu trei.

O serie de poezii sunt texte moralizatoare, cu conţinut didactic, educativ, cu percepte, reguli şi norme de urmat în viaţă de către omul actual, românul actual, supus de către guvernanţi unui şir de umilinţe.

Cu sensibilitatea ei specific feminină, Maria Oprea vibrează la contactul cu natura, se raportează în permanenţă la tainicele chemări ale acesteia. Astfel, Ninge este un pastel hibernal, în care natura este mai prezentă decât în restul ciclului şi în care, într-un peisaj parcă bacovian, se manifestă comuniunea sufletului cu mediul ambiant, învestit cu propietăţi umane. Dincolo de aceste similarităţi, creaţia Mariei Oprea este originală, deşi încă mai caută, poeta şi-a găsit stilul potrivit: discursul liric, o confesiune încărcată de sinceritate, este, în general, accesibil şi liniar, fără a fi însă banal. Formula directă, precumpănitor lirică, alături de o cheie lesne de decodificat, fac ca gândul ei poetic să fie transmis nemijlocit lectorului.

Se cuvine semnalată varietatea speciilor poetice abordate – pastel, elegie, meditaţie, satiră, odă, imn etc, ceea ce dovedeşte indubitabil că poezia Mariei Oprea a păşit pe o cale proprie, originală, că a dobândit un stil aparte, inconfundabil, cu ţâşniri lexicale adesea spontane şi rămase definitive, după propriile-i mărturisiri. Viitorul poate şi trebuie să-i ofere întâlnirea cu deplina afirmare literară căci, până la urmă, referitor la valoare, Timpul rămâne supremul judecător.

2 Comentarii

  1. Lorian

    Felicitări pentru carte! Am văzut la lansare prea puțini tineri. Nu a fost anunțat evenimentul?

  2. O fosta bailesteanca

    Poate pentru ca doar generatia veche apreciaza sau par sa aprecieze ce a scris dansa.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.