General

Manifestările prilejuite de împlinirea a 86 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Municipale "Petre Anghel" Băileşti au debutat sâmbătă, 21 aprilie 2012, cu lansarea reeditării romanului "Seara, când se-nchide poşta..." a lui Florin Chiriţescu.

Sala mică a Casei de Cultură "Amza Pellea" a fost gazda unui număr impresionant de băileşteni iubitori de literatură şi cultură veniţi să aducă cinstire memoriei scriitorului, iar momente semnificative şi încărcate de o reală emoţie au fost evocate de cei care l-au cunoscut pe autor - Nicolae Miu, Gheorghe Gheoghişan, Gigi Miloş, Constantin Dunăvăţu, Elisabeta Bălţoi, Doina Ţenea - cât şi distinsa familie Chiriţescu.

Onorantă a fost prezenţa soţiei scriitorului, Mara Chiriţescu, şi a fiului acestora, Ştefan Chiriţescu, ambii fiind impresionaţi de iniţiativa doamnei bibliotecar Janeta Vlad, care a dorit reeditarea romanului, şi de sprijinul oferit de domnul Marius Daniel Şişu, sponsorul acestei ediţii "omul capabil de un gest care unge sufletele băileştenilor" (Alexandru Manda).

Lansăm, pe această cale, invitaţia la o lectură a unui roman care încearcă să reconstitute câteva pagini din istoria unui târguşor oltenesc de dinaintea celui de-al doilea război mondial şi care, aşa cum spune distinsa doamnă Mara Chiriţescu, "reformulează identitatea oraşului Băileşti şi, în acelaşi timp, pe a autorului romanului".

Prof. Angela Staicu
Foto: Dan Firtulescu

Data: Duminică, 22 aprile 2012;
Locaţie: "Aerodromul" Cilieni - Băileşti;
Scop: Miting aviatic - Ediţia a IV-a, manifestare organizată cu prilejul împlinirii a 114 ani de la naşterea pilotului băileştean, Petre Ivanovici;
Organizatori: Primăria Municipiului Baileşti si Casa de Cultură "Amza Pellea"
Spectatori: aproximativ 1000 persoane.

Cam astea au fost datele problemei. Vremea a ţinut cu noi, mai puţin cu cei care veniseră să facă poze aeronavelor în zbor, soarele creându-le adevărate probleme Cu toate astea am reuşit să surprindem pentru voi imagini pe care le găsiţi în galeria de mai jos.

UPDATE: Am mai adaugat o galerie noua. Multumim Claudiu pentru imagini! El este colaboratorul nostru cand vine vorba de aviatie

Foto: zaibar.ro

Foto: Claudiu Diaconu

Primăria Municipiului Baileşti si Casa de Cultura "Amza Pellea" au organizat în perioada 21-23 aprilie "Zilele Sfantul Gheorghe", Patronului Spiritual al Băileştiului.

Seara de sâmbătă, 21 aprilie, a fost una dedicată artiştilor de muzică populară, care au evoluat pe scena amplasată în str. Lt. Becherescu. Au participat ansambluri artistice din: Băileşti, Ciupercenii Vechi, Drăgăneşti-Olt, Curtişoara şi Scorniceşti.

Aşa cum ne-a obişnuit, în fiecare an, Primăria Municipiului Baileşti si Casa de Cultură "Amza Pellea" organizează duminică 22 aprilie, ora 10:30, la Cilieni, Miting aviatic - Ediţia a IV-a, manifestare organizată cu prilejul împlinirii a 114 ani de la naşterea pilotului băileştean, Petre Ivanovici.

La acest eveniment şi-au anunţat participara:

1. Aeronave Aeroclubul României/piloti:

- PZL 104 Wilga - pilot MARIAN TROCAN
- An-2 - pilot Onu Ştefan
- ULM Ikarus C42 - pilot PANAIT MIHAI
- ULM Ikarus C42 - pilot IONUŢ ANDREI
- planor IS 28 B2 - pilot DRUMEŞI IOAN

Sportivi şi instructori de paraşutism din cadrul Aeroclubului României sub bagheta Comandantului Aeroclubul Teritorial "George Valentin Bibescu" din Craiova SMARANDACHE CRISTIAN:
- GRIGORE DAN
- BREZNICĂ DANIEL
- STENŢEL CRISTINA
- GABRIEL CHIRIAC
- TUDORICĂ COSMIN
- COTOFANĂ CĂTĂLIN
- PLOPEANU ANA-MARIA
- BĂLEANU FLORIN

2. CENTRUL DE CERCETĂRI ŞI ÎNCERCĂRI ÎN ZBOR

IAR+99 ŞOIM - piloţi cdr. COJOCARU AURELIAN şi Lt.cdr. IOANA RELU

Vă aşteptăm în număr cât mai mare la acest eveniment. Să sperăm că şi vremea va ţine cu noi

Monumentul "Reîntregirea", dezvelit la 24 octombrie 1924, a fost "închinat Eroilor băileşteni morţi pentru patrie 1916-1919", în luptele de la Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Siret, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Dunăre, Nistru, Tisa, aşa cum stă scris pe corpul monumentului, în partea de nord. Pe o placă, aşezată în partea de sud, care a dispărut în timp, nu ştim ce a fost scris. Lucrarea a fost gândită artistic şi realizată de sculptorul I. Iordănescu, la fabrica Vlăsceanu, în anul 1923, care a creat o operă monumentală aşezată pe o suprafaţă de 45,60 mp şi are o înălţime de 9,39 m. Este un monument gândit în spiritul timpului, compus din planuri suprapuse: pe primul plan sunt înscrise, în relief, pe 22 de plăci din bronz şi una de marmură albă, în ordine alfabetică, numele celor căzuţi, începând cu numele ofiţerilor şi al subofiţerilor şi se încheindu-se cu numele soldaţilor, în total 384. Planul al doilea este format dintr-un soclu din beton, deasupra căruia a fost montat un tablou de luptă (grup statuar) din bronz, format din două elemente: un soldat, în poziţie de luptă, şi o femeie care ţine în mâna stângă o trompetă, semn al mobilizării la luptă pentru ţară. De soclu sunt unite două piese, semne ale regalităţii: la est, regina Maria, iar la vest, un vultur cu aripile larg deschise, semn al avântului. Cele doua piese au fost cioplite în piatră şi, în epoca de confuzie ideologică din deceniile 6-7 ale sec. al XX-lea, cele doua simboluri au fost distruse. Aceste elemente au fost înlocuite cu două vase mari, în care erau plantate flori, asa cum vedeţi în imaginea alăturată, făcută în anul 1975. Monumentul a fost restaurat şi recompletat de sculptorul băileştean Ilaroin Voinea în anul 1996.

De 88 de ani, generaţiile, în succesiunea lor, se adună în Piaţa Monumentului "Reîntregirea" pentru a celebra marile evenimente ale naţiunii şi spre a rememora gestul celor care, cu preţul vieţii lor, au făurit România Mare.

Este momentul să amintim celor de azi că obştea găseşte resurse să ridice asemena semne istorice de adevărată cinstire a înaintaşilor, dar este nevoie să trăim în unitate cu semnificaţia adâncă a acestor bunuri materiale, care, prin noi, devin bunuri ale spiritului. Numai cunoscând rănile ce le portă cei înscrişi pe monumentul în discuţie, ne putem transpune în adevăraţi cetăţeni ai urbei şi ai ţării.

Pe acceasi tema:
Dosarele istoriei locale: Monumentul "Independenţa"
Dosarele istoriei locale: Crucea comemorativă

Lucrarea este amplasată în curtea Bisericii Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Iniţiatorii au gândit că astfel o pun mai bine în valoare, pentru că acest lăcaş de cultură dăinuie încă de la 1839. Poziţia este aleasă la numai 2,5 m de gardul pentru protecţia bisericii, paralel cu bulevardul ce-i poartă numele lui Gh. Becherescu. Toată lucrarea este aşezată pe o platformă de beton cu 3 trepte şi ocupă o suprafaţă de 2,89 mp. Obeliscul prpriu-zis este un paralelipiped format din 2 blocuri de beton, suprapuse, cu baza mare de 0,80 m x 0,60; baza mică de 0,54 m x 0,34 m, iar înălţimea totală de 2,57 m. În partea de sus este conturat un afet de tun, semn al armei pe care au servit-o cei doi eroi, care a fost străjuită de un vultur, iar la baza obeliscului scrie: "Ridicat de Ioan Becherescu şi concetăţeni - 1923". Partea care portă înscrisurile este orientată spre nord şi se încheie cu un fronton care are rostul de a proteja înscrisurile. Sub fronton este o cruce în basorelief. Urmează, fixată, în 4 buloane, o placă de marmură albă, cu dimensiunile 36 cm x 45 cm, în care este prinsă, în ciment, fotografia sublt. Nicolae Poenaru şi sub care scrie: "Sublt. Nicolae Poenaru G.N. MORT PENTRU PATRIE LA 1916 (ÎN ETATE DE 23 DE ANI)". Sub fotografia lui N. Poenaru se află portretul luptătorului G. Becherescu, în basorelief, pe cap cu un chipiu ofiţeresc, totul realizat din bronz, de mărimea 61 cm x 52 cm. Pe semirotundul din partea de sus scrie: "MORT PENTRU PATRIE", iar sub fotografie: "1881 Locot. Gogu Becherescu - 1916".

Sub domnia regelui Ferdinand I a fost o grijă deosebită pentru identificarea morţilor în război şi pentru care s-au întocmit tabele ce au fost trimise fiecărei unităţi administrative din ţară.
Din înscrisurile Poliţiei Băileşti, reţinem că numai dl. Becherescu s-a înscris pentru a-i transporta osemintele fiului său, G. Becherescu.

În continuare, redăm textul de răspuns al Poliţiei Băileşti către Prefectura Craiova:

Telegrama 7473
Urgent Domnului Prefect
Al jud. Dolj,
Băileşti, Nr. 31 cl St. (cuvinte) 47,ora 12/10,
Data 11,ora 15.

"Ordinul dumneavoastră telegrafic nr 6051 raportăm că în urma cercetărilor şi publicaţiunilor făcute s-a prezentat şi înscris în Tabloul numai dl. Ioan Becherescu, părintele defunctului lt. Gh. Becherescu din Regt. 39 Petru Rareş, înregistrat în com. Topraisar, la locul numit Murata, 19 sept.1915, dorind să transporte osemintele în com. Băileşti".

Pe acceasi tema:
Dosarele istoriei locale: Monumentul "Independenţa"

Primăria Municipiului Baileşti si Casa de Cultura "Amza Pellea" organizeaza în perioada 21-23 aprilie "Zilele Sfantul Gheorghe", Patronului Spiritual al Băileştiului.

Programul manifestarilor:

Sâmbătă, 21 aprilie

• ora 19:00 - Spectacol folcloric susţinut de ansamblurile artistice din: Băileşti, Ciupercenii Vechi, Drăgăneşti-Olt, Curtişoara şi Scorniceşti, care va avea loc pe scena amplasată în str. Lt. Becherescu.

Duminnică, 22 aprilie

• ora 10:30 - Miting aviatic - ediţia a IV-a, care se va desfîşura la Cilieni, cu prilejul împlinirii a 114 ani de la naşterea pilotului băileştean, Petre Ivanovici;
• ora 19:00 - Spectacol de divertisment susţinut de formaţiile artstice ale Casei de Cultură "Amza Pellea" Băileşti - scena amplasată în str. Lt. Becherescu;
• ora 20:00 - Recital de muzică uşoară susţinut de DJ Rynno şi Sylvia, urmat de concert Celia - scena amplasată în str. Lt. Becherescu.

Luni, 23 aprilie

• ora 09:00 - Slujbă religioasă susţinută de un sobor de preoţi cu participarea Mitropoliei Oltenia
  Dezvelirea scenei biblice basorelief "Sf. Ghoerghe omorând balaurul" - Piaţa "Sf. Gheorghe" (lângă Monumentul Eroilor)

Spectacolele vor avea loc pe str. Lt. Becherescu, unde se va instala scena, iar agenţii economici îşi vor desfăşura activitatea, le fel ca la evenimentele desfăşurate la zilele oraşului.

Începem astăzi publicarea unui şir de articole, grupate sub numele "Dosarele istoriei locale", în care vom surprinde obiective şi locuri din oraşul Băileşti pe langă care treceţi aproape zilnic, însă mai mult ca sigur nu le cunoaşteţi istoria.
Mulţumim pe această cale prof. Miu Nicolae care ne-a pus la dispoziţie aceste materiale.

Monumentul "Independenţa" a fost edifcat în anul 1885 de Primăria comunei "Băilesciu şi săteni", în amintirea faptelor eroice ale ostaşilor băileşteni căzuţi în Războiul Neatârnării de la 1877-1878. Este o construcţie sugestivă, aşezată pe o platformă joasă din beton în care este încastrat corpul propriu-zis, de formă piramidală, cu baza mare de 49 cm, baza mică de 40 cm şi înălţimea totală de 2,77 m, continuată cu o coloană cilindrică şi încheiată cu o sferă, drept capitel. Astfel, se conturează 4 feţe ce poartă însemnări cronicăreşti referitoare la destinul tragic al unui obelisc de-a lungul a 140 de ani. Fără aprobări speciale, ci numai pe baza constatărilor oficialilor aşezării, locul a fost schimbat de trei ori, în decurs de 78 de ani, în interiorul aceluiaşi cimitir, după cum rezultă din înscrisurile dăltuite pe trei, din cele patru feţe. La est: "Aici zace osemintele a 108 soldaţi români morţi de tifos în campania 1877-1878 Resbelu Românu-ruso în contra turcului. Aciastei memorie sa ridicat de comuna Băilesciu 1885"(sic). Înscrisul de pe această faţa are o mare încărcătură de sensuri: mărturiseşte despre un evenioment din istoria naţională a poporului român cu implicaţia directă a vetrei noastre strămoşeşti; consemnează ortografierea acesteia după normele scrierii timpului şi păstreză una din multele forme grafice ale oiconimului Băileşti sub forma "Băilesciu", cheamă viitorimea la cinstire şi neuitare.
Apropiindu-ne cu interes, vom putea citi de pe partea de sud: "Reconstituit şi mutat pe acest loc împreună cu osemintele astăzi 9 iunie 1932. Primar A.G. Săceanu, adj. primar C. Marinescu, Marin Chirilă Botescu". Trecuseră 54 de ani de la înhumarea ostaşilor români (1878-1932) din care, 7 ani de la momentul la care, deasupra lor se ridicase monumentul în discuţie şi iată că s-a hotărât mutarea pe un alt loc, în acelaşi cicmitir şi nu deprte de locul iniţial.
A rămas aici numai 31 de ani, pentru că, în 1963, s-a hotărât mutarea monumentului pe locul actual, aşa cum aflăm de pe faţa din partea de nord: "Fiind pe un loc nepotrivit azi 8 a V-a 1963 Sfatu Popular Orăşenesc Băileşti la mutat aci pentru a cinsti cum se cuvine memoria celor 108 soldaţi români. Au fost mutate şi osemintele". (sic) (Mutarea şi reînhumarea au fost făcute în prezenţa preotului Nicolae Stroe, din Băileşti) În imediata lui apropiere, pe aleea principală a cimitirului, au fost mutate 51 de pietre de căpătâi (cruci) ale eroilor morţi în cel de al doilea război mondial.
Manifestările comemorative organizate anual, la fiecare 9 mai, de ziua Independenţei Naţionale, ne îndeamnă la retrăirea istoriei ţinutului din epoca în care comuna noastră a găzduit Cartierul General al Diviziei a III-a, în casa arendaşului Georghiade, al moşiei Ştirbei.
Monumentul se gaseste in Cimitirul Eternitatea, vis-a-vis de Cavoul Becherestilor.

Si la Bailesti, in paralel cu manifestarile de la Bucuresti, a avut loc comemorarea a 81 de ani de la nastearea lui Amza Pellea. S-au depus coroane la bustul si troita artistului din centrul orasului, dupa care, la Casa Memoriala "Amza Pellea" s-a facut o slujba de pomenire urmata de un mic program artistic.

Foto: Dan Firtulescu

Vineri, 6 aprile 2012, o delegatie destul de numeroasa de bailesteni, in frunte cu primarul Costel Pistritu, a mers la Bucuresti pentru a-l cinsti pe cel mai bailestean dintre bailesteni, actorul Amza Pellea, care daca ar fi trait ar fi implinit frumoasa varsta de 81 de ani.
Dupa ce s-au depus flori la steaua actorului de pe Aleea Celebritatilor din Piata Timpului, s-a mers la Cimitirul Bellu unde a avut loc o slujba de pomenire.