Patrel Berceanu
Evenimentul se va desfasura in locatia Casei de Cultura.
Evocare Patrel Berceanu
Evenimentul se va desfasura in locatia Casei de Cultura.
Evenimentul se va desfasura in locatia Casei de Cultura.
Comunitatea online a băileştenilor de pretutindeni
Evenimentul se va desfasura in locatia Casei de Cultura.
Parca nici nu-mi vine sa cred ca Patrel nu mai e printe noi. Cred ca tot ce a insemnat eveniment cultural in Bailesti dupa ’90 este legat si de Patrel! Si ce mandru era el ca e bailestean!
PACAT DE UN SUFLET ASA MARE!
Patre a fost unul din oamenii de care sunt mandru ca l-am cunoscut personal. Un om cu minte multă și suflet mare, care ar fi meritat recunostinta din partea oficialitatilor locale.
Uitati ce zice scriitorul Dan Lupescu despre Patrel al nostru:
Scriitorul Patrel Berceanu omagiat in Bailesti
Casa de Cultura Amza Pellea a Orasului Bailesti a gazduit, vineri, 16 aprilie 2010, manifestarea culturala dedicata evocarii personalitatii poetului, publicistului, cronicarului dramatic, secretarului literar al Teatrului National Marin Sorescu si directorului Teatrului pentru Copii si Tineret COLIBRI din Craiova: Patrel Berceanu.
Nascut în Bailesti, la 19 aprilie 1951, si trecut prematur la cele vesnice, la sfârsit de april 2006, Patrel Berceanu, licentiat al sectiei de teatrologie a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, a fost si a ramas, în constiinta contemporanilor sai, drept o personalitate de notorietate nationala, a carui viata s-a mistuit cu mare repeziciune.
Viata, creatia si activitatea sa de creator, om de cultura si om al Cetatii deosebit de valoros a fost evocata, de: regizorul Mircea Cornisteanu, directorul general al Teatrului National din Craiova, poetul Nicolae Coande, referent literar la aceeasi prestigioasa institutie din Banie (singul teatru din România care, în anii 1990-2000, a întreprins turnee pe toate cele cinci continente ale Terrei), Mihai Uzeanu, actor la Teatrul Colibri, Dan Lupescu, director fondator al Revistei LAMURA, regizorul George Obrocea, consilier la Directia pentru Cultura Dolj, Gheorghe Gheorghisan, fostul profesor de Româna al lui Patrel Berceanu, Paul Mitroi, viceprimar al orasului Bailesti, Cornel Ducan, sef de sectie la Muzeul Olteniei si Marcel Bota, directorul Casei de Cultura Amza Pellea din Bailesti. Actorii Alla Bogdan, Daniel Mirea si Ilie Turcu au sustinut, fiecare, câte un recital pe versuri antologice de Patrel Berceanu.
Manifestarea a fost moderata de scriitoarea Doina Pologea-Berceanu, sotia celui evocat, actuala directoare a Teatrului Colibri din Craiova. Cu prilejul acestei manifestari a fost deschisa o cuprinzatoare expozitie cu carti semnate de Patrel Berceanu.
A fost proiectat filmul de scurt metraj în care, în urma cu patru decenii, Patrel Berceanu îl intervieva pe marele poet român Nichita Stanescu, laureat al Premiului Herder. Iata câteva afirmatii memorabile, din acest film, ale lui Nichita: Daca exista un corifeu în poezia româna, acesta este poezia populara; Limba noastra nationala, limba româna, este o limba vie. Ea se odihneste, uneori, într-un poet, cum a fost Eminescu, dar pleaca apoi mai departe…;Limba este poate cel mai subtil material de creatie, dar si cel mai rezistent. Mai rezistent decât bronzul, mai rezistent decât piatra…; Orice poet este mai bun sau mai putin bun numai în functie de sine însusi, nu în functie de altii…
*
Nascut sub zodia luminii
Patrel Berceanu (Patru, in certificatul de botez si de nastere) a fost, este si va ramane un stalp de pridvor al Craiovei lui Alexandru Macedonski si al sculptorului nemuririi noastre, Constantin Brancusi.
Cetatean de onoare al Spiritului Olteniei – spirit romanesc la modul absolut – poetul, cronicarul dramatic, managerul de teatru Patrel Berceanu nu a fost si nu este Cetatean de Onoare al naravasei Cetati a Baniei – totdeauna nascatoare de mituri, dar si de oceane de acid sulfuric, rapid asasin al valorilor indubitabile.
Sunt convins ca nu a avut vreme sa-si doreasca un asemenea titlu, Cetatean de Onoare, dar – pentru noi toti – este rusinos sa ingaduim ignoranta sarmanilor consilieri municipali, flamanzi si goi ca rasculatii de apoi.
Nascut intr-o primavara viforoasa, zbicita de dor – prevestitoare a celei mai cumplite ierni din veacul trecut –, sub semnul crucii mantuitoare nascut si al rastignirii izbavitoare, Patrel, surazatorul Patrel Berceanu a rasadit in toti cei ce l-au inconjurat ninsoarea diafana a aripilor de heruvimi si serafimi, cearcanul de dor dupa cele vesnic traitoare, ci nu dupa cele vremelnice, trecatoare.
Inger de paza al spiritului locului, al valorilor romanesti, europene si universale, nicicand pieritoare, el a trait ca o torta, a gandit, a creat si a rodit aidoma brazdei reavene, aburind in soare, din cel mai bogat cernoziom al lumii, Campia Bailestilor, al carei pamant fara seaman nemtii il carau, zi si noapte, in garnituri de tren doldora, fulgerand direct in inima falnicei Germanii.
Patrel Berceanu a trait si a trudit in ritm de rustem si de sarba olteneasca, indracita.
Cu frenezia ciulendrei si a calusului tasnind catre Soare a trait si s-a daruit idealurilor sfinte.
S-a mistuit si a ars ca o torta – Patrel Berceanu, plecand brusc, intempestiv, ca un plesnet de bici, parca, si ca un sfichi de sudalma, zdropsita in dinti, neizbavitoare.
Descifrand tainele batranelor Scripturi, el a stiut ca acela care ara pamantul va fi rasplatit cu paine. Patrel a arat tarina sfanta a Cuvantului, pentru noi si pentru neamul sau, a arat-o, iar acum ne rasplateste cu painea rumena a spiritului sau.
Desi s-a retras in tara zisa fara dor, mai viu ca niciodata fiind, prin nasterea sa in cer, Patrel Berceanu i-a chemat, repede-repede, langa el, pe Alexandru Puiu Dinca si pe Alexandru Lizica Firescu, adica pe cel mai longeviv director si pe cel mai longeviv secretar literar ai Teatrului National din Craiova. Impreuna cu Marin Sorescu care, iata, a imprumutat numele, renumele sau Nationalului din Banie, tustrei-tuspatru pun, chiar in aceste clipe, de-o tragedie populara – A patra teapa (Dimineata, la pranz si seara) – ori, cine mai poate sti?, pun de-o sarada pentru consilierii municipali care-si cer iertare, peste gardul eternitatii, acordandu-i bravului Patrel Berceanu simbolicul titlu de Cetatean de Onoare. Pe care surazatorul Patrel il va refuza, cu un ultim, inconfundabil gest iconoclast, de mare demnitate.
Dan Lupescu
Craiova, 18 aprilie 2008