Nume de familie din Bailesti (I)

Zaibar 11/11/2010 4 Comentarii

O privire de ansamblu asupra numelor de familie din Băileşti necesită o discuţie amplă pe marginea unui eşantion cât mai mare de exemple. Pentru acest lucru ne-am propus să luăm în discuţie 574 de nume de familie, care sunt purtate de persoane cu domiciliul în municipiul Băileşti şi figurează ca abonaţi telefonici în 2001.

În rândurile care urmează vom avea în vedere structura şi originea unora dintre acestea. Într-o altă intervenţie ne vom ocupa de istoria lor în ultimii 200 de ani. Cea dintâi constatare pe care o facem priveşte caracterul rustic al numelor de familie purtate de băileşteni. Avem în vedere faptul că nume de familie rezultate prin derivare cu sufixele -escu şi -eanu însumează 97 de nume, care reprezintă doar 16,8% din eşantionul de 574. Restul numelor de familie provine din nume personale, porecle, supranume. Dintre cele 97, numai 17 pot fi identificate cu certitudine în Catagrafia Doljului de la 1831. Ele erau deja consacrate la acea dată ca supranume care funcţionau ca nume de familie neoficiale şi care s-au transmis generaţiilor următoare. Acestea sunt: Amzulescu, Becherescu, Botescu, Stoicescu, Cioroianu, Corlăţeanu, Dunăreanu, Gârleanu, Gomotârceanu, Jianu, Moreanu, Oroviceanu, Pădureanu, Sălceanu, Ungureanu, Urziceanu, Vădeanu. Diferenţa de la 17 la 97 o formează numele de familie consacrate cu deosebire după 1895, când, prin Legea asupra numelui, fiecare persoană era obligată să poarte un nume de familie.
Derivatele cu sufixul -escu rezultă de la numele tatălui. Însuşi suf. -escu exprimă originea personală. Amzulescu înseamnă “al lui Amza”, Becherescu: “al celui poreclit Becheru”, Botescu: “al lui Botea”, Stoicescu: “al lui Stoica”.

Astăzi se cunosc în Băileşti alte 42 de nume de familie, din eşantionul de 574 de nume, derivate cu suf. -escu. Ele interesează pentru că pun în discuţie antroponimul de la care provin: nume calendaristic, poreclă, supranume, nume de origine străină (în cazul Băileştiului este vorba
de nume personale bulgăreşti precum Iovan, Vărban). Iată câteva exemple: Bădescu – Badea, Bonculescu – Boncu, Botescu – Bota, Călinescu – Călin, Ceauşescu – Ceauşu, Cioculescu – Cioc, Constantinescu – Constantin, Cristescu – Cristea, Dobrescu – Dobre, Firănescu – Firan, Firţulescu – Firţu, Firţa, Ghiţulescu – Ghiţă, Iliescu – Ilie, Iovănescu – Iovan, Mănescu – Manea, Morărescu – Moraru, Pârvulescu – Pârvu, Stângulescu – Sângu, Triculescu – Tricu, Vărbănescu – Vărban etc.

În ce priveşte numele derivate cu sufixul -eanu, acestea rezultă de la numele localităţii de origine. La început, ele au reprezentat supranumele unei persoane stabilite, dintrun motiv sau altul, într-o altă localitate.
Pentru locuitorii acesteia, cel venit în comunitatea lor era mai lesne de identificat prin numele rezultat de la localitatea de provenienţă. În aricolul “Numele de familie Băileşteanu” am dat câteva exemple de astfel de nume de familie. La 1831, identificăm 13 nume de familie în -eanu, care arată localitatea de origine a celor stabiliţi în Băileşti până în acel an. Ei provin din Cioroi
(Cioroianu), Corlate (Corlăţeanu), Dunăre (Dunăreanu), Gârla Mare (Gârleanu), Gomotarniţa (Gomotârceanu), Jiu (Jianu), Moreni (Moreanu), Oreviţa (Oroviceanu), Pădure (cu sensul “de la munte”: Pădureanu), Salcia (Sălceanu), provenit din Transilvania (Ungureanu), Urzica, Urzicuţa (Urziceanu), Vădeni (Vădeanu). Toate aceste nume de familie în -eanu sunt purtate şi în prezent de locuitori din Băileşti. Iată alte localităţi de unde au venit în timp, la Băileşti, până la fixarea numelui de familie oficial, sau, ulterior, şi după această dată, cu aceste nume deja consacrate, persoane care poartă un nume de familie derivat cu acest sufix: Belcin, Berceni, Bistriţa, Bobei, Caracal, Caraula, Ciutura, Cârna, Corlate, Cornu, Coşoveni, Covei, Criva, Dâlga, Drănic, Fratoştiţa, Gabrovo (localitate în Bulgaria), Ghidici, Gubaucea, Horezu, Maglavit, Mărăcine, Moreni, Moţăţei, Negoi, Obârşia, Plosca, Săpata, Suceava, Ştefăneşti, Urzica, Vâlcea.
Fără îndoială că cele mai multe persoane stabilite în Băileşti, purtătoare ale numelor de familie formate de la aceste nume de locuri (precum Belcineanu, Berceanu, Bistriceanu, Urziceanu, Vâlceanu etc.) provin din localităţi apropiate de Băileşti sau din judeţul Dolj. Similar s-a întâmplat cu persoane originare din Băileşti, stabilite în alte localităţi, unde au primit supranumele Băileşteanu, care mai târziu a devenit nume de familie oficial.
Merită subliniat faptul că astfel de nume dovedesc o dinamică a deplasării în timp a unor persoane.

Prof. univ. dr. Teodor OANCĂ