Începuturile publicisticii, la Băileşti

Zaibar 26/03/2012 2 Comentarii

Din multele publicaţii ale cărturarilor locali (publicistică, monografii, beletristică) poposim, de data aceasta, la publicistica locală care a constituit începuturile modalităţii de a face cunoscută viaţa cultural-artistică a personalităţilor rămase în conştiinţa localnicilor, începând din 1922 până astăzi. În acest an triumfau strădaniile celor care iubeau Băileştiul de a inaugura publicistica în urbea lor, de curând promovată în rândul comunelor urbane. Atunci îşi începea activitatea publicistică profesorul Gh. Tomescu care activa în redacţia ziarului „Slove” de la Calafat, tipărit la tipografia „Mihail Răguşilă”, dar ziarul „Slove” continua să apară la Calafat numai până în decembrie 1924, după care îşi înceta activitatea la Calafat, urmând să apară în Băileşti, sub numele ”Gazeta Băileşti”, la tipografia „Gloria” – al cărei proprietar era avocat A. Duma.

Continuăm să prezentăm, în rezumat, ziarele care au apărut în Băileşti începând din 1924 până în 1929.

La 15 mai 1926, apărea „Ziarul Poporului„, al cărui director proprietar era A. Duma şi care avea în proprietate şi tipografia „Gloria”, redacţia şi administraţia ziarului aflându-se în str. C. Argetoianu, nr. 1 A.

La 19 februarie 1926, apărea „Cuvântul Săteanului„, organ al locuitorilor băileşteni, sub conducerea unui comitet de ţărani, din rândul căruia făceau parte şi reprezentanţi ai „opoziţiei”, comitet format din Iliuţă Pistriţu, fost primar şi preşedintele Comisiei Interimare la 1921. Ziarul avea o listă impresionantă de colaboratori, printre care: Alex. Becherecu, primar şi, după aceea, preşedintele Băncii Populare; Alexandru Stănculescu – fost învăţător şi primar al Băileştiului, Petru Teodorescu, Mihail Ghenescu – profesor, scriitor şi, între 1930-1933, director al Liceului „Independenţa” Calafat; Chirilă Botescu, Becea Becherescu, Gh. Poenaru şi alţii.

În anul 1929, la 25 februarie, apărea ziarul „Cuvântul Ţăranului” care se tipărea la tipografia „Apărarea Naţională” Craiova, ziar format din două foi. Din rândul colaboratorilor semnatari ai articolelor, făceau parte Gheorghe Ştefanovici, Alexandru Tănase-Măceş – care venea de la redacţia ziarului „Slove”, Gheorghe Tomescu – profesor, director al Gimnaziului de Băieţi din Băileşti, Stan Firţulescu – învăţător. Articolele conţineau dezbateri din actualitatea cotidiană băileşteană, dar şi evenimente literare din poezia profesorului-poet Mihail Ghenescu. Se face o discuţie interesantă atunci când se apreciază dezbaterile din Adunarea Generală a Băncii Populare „Izvorul” din Băileşti. Nu mai puţin interesantă este dezbaterea din articolul intitulat „Ce a făcut Partidul Naţional Ţărănesc în trei luni de guvernare”, semnat de învăţătorul Marin I. Ghenescu.

De remarcat, în sensul celor discutate mai sus, este Anuarul gimnaziului din Băileşti-Dolj, pe anii 1922-1923 şi 1928-1929, lucrare a profesorului Gheorghe Gh. Tomescu, director şi profesor al instituţiei respective.

De la momentul 1929 până în anul 2001, când au apărut două numere omagiale închinate evenimentului declarării Băileştiului ca municipiu de rang III, publicistica în localitatea noastră nu s-a mai bucurat de atenţia din perioada analizată. Din noiembrie 2004, activitatea publicistică a fost continuată prin apariţia lunară a aceleiaşi „Gazeta de Băileşti„.

Originalul celor patru ziare prezentate se găseşte la Biblioteca Academiei Române, iar materialul prelucrat în prezentul articol ne-a fost comunicat de doi harnici băileşteni: prof. univ. Aurel Popescu şi ing. Mihai Ciobanu, cărora le rămânem recunoscatori.

Prof. Nicolae Miu