Începem astăzi publicarea unui şir de articole, grupate sub numele „Dosarele istoriei locale„, în care vom surprinde obiective şi locuri din oraşul Băileşti pe langă care treceţi aproape zilnic, însă mai mult ca sigur nu le cunoaşteţi istoria.
Mulţumim pe această cale prof. Miu Nicolae care ne-a pus la dispoziţie aceste materiale.
Apropiindu-ne cu interes, vom putea citi de pe partea de sud: „Reconstituit şi mutat pe acest loc împreună cu osemintele astăzi 9 iunie 1932. Primar A.G. Săceanu, adj. primar C. Marinescu, Marin Chirilă Botescu”. Trecuseră 54 de ani de la înhumarea ostaşilor români (1878-1932) din care, 7 ani de la momentul la care, deasupra lor se ridicase monumentul în discuţie şi iată că s-a hotărât mutarea pe un alt loc, în acelaşi cicmitir şi nu deprte de locul iniţial.
A rămas aici numai 31 de ani, pentru că, în 1963, s-a hotărât mutarea monumentului pe locul actual, aşa cum aflăm de pe faţa din partea de nord: „Fiind pe un loc nepotrivit azi 8 a V-a 1963 Sfatu Popular Orăşenesc Băileşti la mutat aci pentru a cinsti cum se cuvine memoria celor 108 soldaţi români. Au fost mutate şi osemintele”. (sic) (Mutarea şi reînhumarea au fost făcute în prezenţa preotului Nicolae Stroe, din Băileşti) În imediata lui apropiere, pe aleea principală a cimitirului, au fost mutate 51 de pietre de căpătâi (cruci) ale eroilor morţi în cel de al doilea război mondial.
Manifestările comemorative organizate anual, la fiecare 9 mai, de ziua Independenţei Naţionale, ne îndeamnă la retrăirea istoriei ţinutului din epoca în care comuna noastră a găzduit Cartierul General al Diviziei a III-a, în casa arendaşului Georghiade, al moşiei Ştirbei.
Monumentul se gaseste in Cimitirul Eternitatea, vis-a-vis de Cavoul Becherestilor.
Am o poză în format digital cu acest monument, pe care am făcut-o cu ceva ani în urmă. Este adevărat că nu poate fi observat uşor deoarece este în „umbra” cavoului Bechereştilor. Triste amintiri, în acel cimitir este înmormtată mama.