Zaibar
19/04/2012
Monumentul Reintregirea - Bailesti
, dezvelit la 24 octombrie 1924, a fost „închinat Eroilor băileşteni morţi pentru patrie 1916-1919”, în luptele de la Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Siret, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Dunăre, Nistru, Tisa, aşa cum stă scris pe corpul monumentului, în partea de nord. Pe o placă, aşezată în partea de sud, care a dispărut în timp, nu ştim ce a fost scris. Lucrarea a fost gândită artistic şi realizată de sculptorul I. Iordănescu, la fabrica Vlăsceanu, în anul 1923, care a creat o operă monumentală aşezată pe o suprafaţă de 45,60 mp şi are o înălţime de 9,39 m. Este un monument gândit în spiritul timpului, compus din planuri suprapuse: pe primul plan sunt înscrise, în relief, pe 22 de plăci din bronz şi una de marmură albă, în ordine alfabetică, numele celor căzuţi, începând cu numele ofiţerilor şi al subofiţerilor şi se încheindu-se cu numele soldaţilor, în total 384. Planul al doilea este format dintr-un soclu din beton, deasupra căruia a fost montat un tablou de luptă (grup statuar) din bronz, format din două elemente: un soldat, în poziţie de luptă, şi o femeie care ţine în mâna stângă o trompetă, semn al mobilizării la luptă pentru ţară. De soclu sunt unite două piese, semne ale regalităţii: la est, regina Maria, iar la vest, un vultur cu aripile larg deschise, semn al avântului.
Monumentul Reintregirea - Bailesti 1975
Cele doua piese au fost cioplite în piatră şi, în epoca de confuzie ideologică din deceniile 6-7 ale sec. al XX-lea, cele doua simboluri au fost distruse. Aceste elemente au fost înlocuite cu două vase mari, în care erau plantate flori, asa cum vedeţi în imaginea alăturată, făcută în anul 1975. Monumentul a fost restaurat şi recompletat de sculptorul băileştean Ilaroin Voinea în anul 1996.
De 88 de ani, generaţiile, în succesiunea lor, se adună în Piaţa Monumentului „Reîntregirea” pentru a celebra marile evenimente ale naţiunii şi spre a rememora gestul celor care, cu preţul vieţii lor, au făurit România Mare.
Este momentul să amintim celor de azi că obştea găseşte resurse să ridice asemena semne istorice de adevărată cinstire a înaintaşilor, dar este nevoie să trăim în unitate cu semnificaţia adâncă a acestor bunuri materiale, care, prin noi, devin bunuri ale spiritului. Numai cunoscând rănile ce le portă cei înscrişi pe monumentul în discuţie, ne putem transpune în adevăraţi cetăţeni ai urbei şi ai ţării.
Pe acceasi tema:
Dosarele istoriei locale: Monumentul „Independenţa”
Dosarele istoriei locale: Crucea comemorativă
