Doar locuitorii de pe 15% din suprafaţa Băileştiului se pot lăuda că au utilităţi. Restul aşteaptă de aproape patru ani, de când proiectul a bătut pasul pe loc. În acest an, 26 de străzi vor fi reabilitate, restul de 57 – în anii viitori, după ce reţeaua de canalizare va fi gata. Până în luna august, când sunt sărbătorite zilele municipiului, Piaţa Civică ar trebui să fie dată în folosinţă. O altă problemă majoră cu care se confruntă această zonă este lipsa stringentă a locurilor de muncă.
Sunt multe de rezolvat în municipiul Băileşti, probleme majore ce îi privesc direct pe locuitori. În prezent, în această zonă se implementează mai multe proiecte cu fonduri europene. „Vrem să rezolvăm partea de infrastructură stradală, partea carosabilă, trotuare, spaţii verzi, parcuri, parcări, sistem de apă şi canalizare. Partea de utilităţi, în acest moment, se regăseşte în proporţie de 15%. Din nefericire, avem un termen limitat, deoarece, deşi acest proiect este din 2009, de abia acum reuşim să ne apucăm de lucru. Tocmai de aceea, în prima fază vor fi reabilitate 26 de străzi, alte 57 vor intra în proces de reabilitare de anul viitor, după ce încercăm să rezolvăm problema canalizării. Ne dorim ca, până la sfârşitul lunii august, să grăbim puţin lucrurile pentru ca Piaţa Civică să fie gata. Ne-am pus termen-limită această perioadă, deoarece în ultima săptămână din august sărbătorim zilele municipiului. Am reuşit să plantăm 110 platani, vrem să creăm un spaţiu verde cu un sistem de udare electronic, bazat pe programare”, a precizat Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
Altă problemă majoră cu care se confruntă locuitorii din Băileşti este lipsa locurilor de muncă. Din cele precizate de oficialităţi, aproximativ 3.000 de persoane muncesc în afara localităţii sau în străinătate. Alţi 360 trăiesc din venitul minim garantat. „Există tineri deosebiţi, cu viziune, dar fără capital. Tocmai de aceea, doresc ca în perioada următoare noi, ca şi autoritate publică, să depunem proiecte cu finanţare europeană pe care să le dăm în administrarea unor tineri. Vreau să susţin antreprenoriatul privat, îmi doresc foarte mult să atragem investitori. Am încercat acest lucru din 2011, am avut chiar şi semnale pozitive de la investitori străini, însă atâta timp cât nu avem apă, canalizare, infrastructură, nu vom reuşi să batem palma cu nimeni”, a adăugat edilul Băileştiului.
O reconstituire a satului românesc de pe vremea prinţului Ştirbei
Dacă, până acum, Primăria Băileşti a funcţionat într-o clădire revendicată, în curând, se va muta într-un un sediu nou, special destinat autorităţii publice din zonă. „Am avut norocul ca moştenitorii prinţului Ştirbei, cei care au revendicat actualul sediu al primăriei, să ne înţeleagă şi să accepte să funcţionăm aici fără a ne solicita chirie. Planul nostru de suflet este ca, dacă moştenitorii prinţului Ştirbei vor fi de acord, în clădirea primăriei să amenajăm, pe un proiect european, o casă memorială în cinstea familiei Ştirbei. Tot aici am dori să construim un muzeu al satului românesc, cu case din acea perioadă, căsuţe de lemn, să fie un Băileşti în miniatură al vremurilor apuse. Tot aici am vrea să existe şi o cramă a zaibărului. Prinţul Gheorghe Ştirbei este cel care a trasat personal străzile paralele, cu intersecţii perpendiculare largi, încât să «se poată întoarce carul lung dintr-una…», a spus Costel Pistriţu.
Sursa: Gazeta de Sud, vineri, 7 iunie 2013